Geneza

  In proiectul „Geneza” ( 2011 – 2012) nu am redat o “poveste” a creatiei lumii, ci am incercat sa transmit, prin semne plastice, ideile de dincolo de cuvintele biblice, astfel Vechea Scriptura este privita mai profund, la nivel de concept . In „Geneza”, am pus intrebari si am dat vagi raspunsuri, folosind ca simbol plastic – ochiul. Trebuie sa mentionez, ca in lucrarile mele am tratat  imaginea unei structuri de semne abstractizate, nu se presupune o legatura cu un „ochi” anume. Ochiul reprezinta o portretizare interioara a personajului, un semn plastic – simbol pentru fiinte si/sau nefiinte. In cadrul proiectului, ideea de unicitate a „ochiului” fiecarei persoane,  este dusa la limita. Daca o persoana se poate identifica doar cu amprenta ochiului, atunci acesta reprezinta o sinteza a fiintei in sine, o definitie pentru personajul intreg. Personajul nu e un “Adam”  sau  “Eva” anume, nu sunt reprezentati primii oameni creati de Dumnezeu, ci esenta omului, este un simbol pentru om. In “ochi” se poate vedea si individul (in sensul omului contemporan care traieste acum) dar si o suma a tuturor oamenilor. Negrul reprezinta doar  inceputul, golul ce le contine pe toate, mediu favorabil pentru desfasurarea subiectului. Mediu potrivit pentru nasteri si renasteri. Fiecare personaj este unic dar totodata se regaseste in celalalt. Ambiguitatea indentitatii personajelor este realizata cu scopul accentuarii laturei divine a omului.  Prin ritmuri plastice se accentueaza si ideea ca Dumnezeu si personajul pot fi acelasi lucru.